Jeleurile – cocteil chimic pentru creierul copiilor – a NU se consuma de catre copii

Daca vedeti in magazin produse cu ambalaje frumos colorate, dedicate copiilor, nu inseamna ca acestea sunt si o alegere buna pentru cei mici. Dimpotriva, exista o multime de produse alimentare care in mod normal ar trebui sa fie contraindicate copiilor! Daca legislatia ar fi cu adevarat in interesul consumatorului, probabil aceste produse ar avea avertizari clare pe eticheta sau nici macar nu ar putea fi comercializate… Si vorbim aici inclusiv de branduri mari, care se promoveaza la TV in mod dedicat copiilor.

Iata un nou studiu realizat de Asociatia Pro Consumatori (APC), de aceasta data cu privire la JELEURI.

Studiul privind calitatea jeleurilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în zahăr și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în ultima decadă a lunii iunie 2016, 44 de sortimente de jeleuri din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății micilor consumatori. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Ingredientele regăsite în compoziția jeleurilor analizate sunt următoarele: sirop de glucoză, zahăr, sirop de zahăr invertit, dextroză, fructoză, apă, concentrat de fructe și plante, extract de soc, suc de portocale, suc concentrat de morcov negru, suc de mere fabricat din concentrat, adaos de vitamine, concentrat de hibiscus și morcov, extract rădăcină turmeric, gelatină, gelatină de porc, gelatină de vită, pectine, ulei vegetal de cocos, ulei vegetal de palmier, ulei de shea, amidon din porumb, amidon din grâu, substanțe de aromatizare, făină de grâu, ceară vegetală, arome și aditivi.

Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă, care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

La 91% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziția acestora. Numai la 4% dintre produsele analizate s-au folosit arome identic naturale, iar la 5% dintre produse s-au folosit substanțe de aromatizare, fără a se preciza natura acestora.

Un alt aspect examinat în cadrul studiului a fost și analiza produselor din punct de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziția acestora

Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) și au reieșit următoarele:

La 64% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de siropul de glucoză, iar la 36% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de către zahăr.

La 59% dintre produsele analizate, zahărul este cel de-al doilea ingredient, urmat de siropul de glucoză cu 25%, făină de grâu cu 12%  și apă cu 4%;

La 36% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către apă, urmat de gelatină cu 27%, siropul de glucoză cu 11%, pectine cu 9%, suc de fructe cu 7%, dextroză cu 5% și amidon de porumb cu 5%.

Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de jeleuri analizate variază între 7 și 14 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 43 de grame zahăr și 85 de grame zahăr per 100 grame produs. Conținutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică și valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 307,4 kcal și 382,5 kcal. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulți și copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.

foto jeleuri

Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzaţi” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii.

În cele 44 de produse analizate s-au identificat 34 aditivi alimentari, după cum urmează: acid citric, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid malic, acid lactic, acid ascorbic, agar-agar, beta-apo-8 carotenal, beta caroten, briliant blue, bicarbonat de sodiu, ceară de albine, ceară de carnauba, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumina, carmin, citrat de sodiu, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, citrat trisodic, carbon vegetal, dioxid de titan, extract de ardei roșu, gelatină, glicerol, gumă gellan, mono și digliceride ale acizilor grași, roșu allura, luteina, sunset yellow, sorbitol și selac.

La 47% dintre produsele analizate s-au folosit coloranți sintetici. Coloranții sintetici (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, roșu allura, sunset yellow) pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen. Produsele alimentare care conțin coloranți sintetici nu sunt recomandate copiilor.

În ceea ce privește prezența aditivilor de mai sus în jeleurile analizate, situația se prezintă astfel:
– 93% din jeleurile analizate conțin acid citric (E330);
– 59% din jeleurile analizate conțin curcumina (E100);
– 50% din jeleurile analizate conțin carmin (E120);
– 45% din jeleurile analizate conțin ceară de carnauba (E903);
– 25% din jeleurile analizate conțin albastru briliant FCF (E133);
– 20% din jeleurile analizate conțin ceara de albine (E901);
– 18% din jeleurile analizate conțin complexe de cupru ale clorofilinelor (E141);
– 18% din jeleurile analizate conțin sorbitol (E420);
– 16% din jeleurile analizate conțin citrat de sodiu (E331);
– 11% din jeleurile analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași (E471);
– 9% din jeleurile analizate conțin antocianine (E163);
– 9% din jeleurile analizate conțin albastru patent V (E131);
– 9% din jeleurile analizate conțin caramel sulfit de amoniu (E150d);
– 9% din jeleurile analizate conțin extract de ardei rosu (E160c);
– 7% din jeleurile analizate conțin selac (shellac) (E904);
– 7% din jeleurile analizate conțin glicerol/glicerina (E422);
– 7% din jeleurile analizate conțin beta caroten (E160a(ii);
– 7% din jeleurile analizate conțin acid malic (E296);
– 5% din jeleurile analizate conțin citrat trisodic (E331);
– 5% din jeleurile analizate conțin dioxid de titan (E171)
– 5% din jeleurile analizate conțin beta – apo- 8 carotenal (E160a);
– 5% din jeleurile analizate conțin bicarbonat de sodiu (E500)
– 2% din jeleurile analizate conțin briliant blue (E133);
– 2% din jeleurile analizate conțin acid lactic (E270);
– 2% din jeleurile analizate conțin acid ascorbic (E300);
– 2% din jeleurile analizate conțin agar-agar (E406);
– 2% din jeleurile analizate conțin caramel simplu (E150a);
– 2% din jeleurile analizate conțin carbon vegetal (E153);
– 2% din jeleurile analizate conțin guma gellan (E418);
– 2% din jeleurile analizate conțin rosu allura (E129);
– 2% din jeleurile analizate conțin luteina (E161b);
– 2% din jeleurile analizate conțin sunset yellow (E110).

„Jeleul tradițional este un preparat dulce făcut din suc de fructe fiert cu zahăr și care are un aspect gelatinos. Jeleurile industriale nu au nimic în comun cu jeleurile tradiționale, nefiind altceva decât amestecuri de pectine (E440) sau gelatine (E441), uleiuri, apă, arome, cantități infime de suc/concentrat din fructe (0,2% și 7,5%) la numai 48% dintre produsele analizate, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii pediatri nu recomandă folosirea acestor produse în alimentația copiilor, dar nici în cea a adulților cu afecțiuni medicale precum boli cardiovasculare, metabolice și neurovegetative. Având în vedere numărul mare de substanțe chimice din astfel de produse, solicităm menționarea pe etichetă a unui mesaj de atenționare de tipul A NU SE CONSUMA DE CĂTRE COPII.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

“Ne este greu să credem întâmplări sau lucruri, până nu le vedem sau ni se întâmplă. Suntem obisnuiți să explicăm, să demonstrăm și nu de puține ori să ne justificăm. Așa facem și când ne ascundem în spatele unor plăceri nevinovate. Nevinovate, nevinovate, dar ce alegem atunci când rațiunea ne spune că nu este bine, dar impulsul și dorința, tocmai pe dos? Și cel mai bun exemplu sunt dulciurile. Ne este greu să credem că aproape singurul dulce cu adevărat sănătos, consumat în cantități rezonabile este ciocolata neagră cu peste 70% cacao, fabricată din semințele arborelui de cacao și plină de antioxidanți. Ce facem însă cu restul de dulciuri care umplu rafturile magazinelor? Ce să facem, le privim și trecem mai departe. De ce? Pentru că sunt mai mult chestii sau bazaconii, doar dulciuri nu. Sănătatea începe încă din copilărie, iar modul în care cresc și se dezvoltă copii noștri depinde de cât și cum înțelegem noi să-i educăm. Copii capătă obiceiurile pe care le văd în familie, iar adulții devin robii obisnuințelor din care ies numai când boala ii scoate din casă. Citiți cu atenție eticheta produselor pe care le cumpărați, indiferent dacă sunt dulci, acre sau sărate.” Dr. Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator „ Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate”.

Concluzie AlegeBine.com: Evitati jeleurile si evitati sa cumparati copiilor dulciuri doar pentru ca aveti impresia ca ele sunt dedicate copiilor. Cititi eticheta, analizati atent. Dulciurile trebuie sa reprezinte o mica parte din alimentele consumate de copii pe parcursul unei zile, iar de preferat sunt dulciurile preparate in casa, acolo unde puteti sa cunoasteti exact ingredientele (atentie, nu ne referim la semi-preparate, care contin deja o multime de E-uri…).

Ce sortimente de parizer se remarca in topul negativ si ce sortimente sunt… mai putin nesanatoase

Parizer cu monoglutamat de sodiu, extract de gandaci, piele de pasare, emulsie din sorici, zgarciuri, cartilagii si o multime de alte E-uri – iata “oferta” pe care o gasiti, frumos ambalata, in toate magazinele alimentare, “condimentata” eventual cu reclame (mai ales la TV) in care producatorii le lauda si le recomanda… copiilor!

Un nou studiu lansat de Asociatia Pro Consumatori (APC) arata cat de nesanatoase sunt unele alimente extrem de populare in comertul alimentar. Prin aceasta campanie, Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar, grasimi si  aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.

Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestor produse si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor. Au fost analizate sortimente de parizer fabricate/distribuite de catre: Facos, Meda, Agricola, MegaFood-Com, Aldis, Reinert, DiaVist, Recunostinta Prodcom, Pick Ungaria, Ifantis, Perfect Poultry Slovenia, CrisTim, Zimbo Ungaria, Auchan, AIA Italia, Cora, Lidl, Penny, Kaufland, Fox, Carrefour, Perutnina Slovenia, Matache Macelaru, Caroli, Goodies Meat Production, Rewe si Arterimpex.

Parizerul este un produs din familia mare a salamurilor, la randul sau parte a mezelurilor, un grup mai mare de produse din carne. Din punct de vedere al structurii, parizerul se inrudeste larg cu toata gama de preparate din carne tocata (trase in membrane sau fara membrana – paté, hasé), relatia cea mai apropiata avand-o cu crenvurstii, care au aceeasi structura foarte fina a compozitiei, dar si cu mortadela, bologna si alte produse care sunt practic echivalente ale parizerului.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.

eticheta parizer euriLa fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit urmatoarele ingrediente: emulsie din piele de pasare, emulsie de sorici, carne de pui, carne de pui si de curcan separata mecanic, carne de pui dezosata mecanic, carne de pasare separata mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grasime de pasare, grasime de pui, carne de porc, pulpa de porc, carne de vita, slanina, soric de porc, colagen, cascaval, apa, faina de grau, fibre de soia, fulgi dezhidratati de ardei, fibre de mazare, fibre vegetale din soia si sfecla de zahar, izolat de soia, amidon cartofi, proteina animala din porc, proteina vegetala din soia, proteina vegetala hidrolizata, amidon, proteina din lapte, lapte praf, proteina din soia, sirop de glucoza, dextroza, lactoza, glucoza, zahar, maltodextrina, proteina din soia, sare alta eticheta parizerneiodata, sare cu nitriti, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, ardei rosu, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente. in cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari si alte substante, dupa cum urmeaza: aroma de fum, arome, difosfat de sodiu, polifosfati de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat eticheta parizer e-uritrisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, guma de guar, guma de xantan, guma Tara, guma Konjac, guma locust, guma de caruba, di-polifosfati de sodiu si potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrati de sodiu, guanilat disodic, inozinat disodic, alginat de sodiu, citrat de sodiu, acid citric, sulfat de calciu, 5-ribonucleotide disodice, acizi grasi vegetali, esterii acidului lactic, trifosfati, diacetat de sodiu, carbonat de sodiu, acetat de sodiu, acid eritorbic, fosfat de calciu, clorura de potasiu, lactat de sodiu, polifosfat de sodiu si potasiu si azotit de sodiu.

Toate produsele analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 3 aditivi alimentari pana la 19 aditivi alimentari.

La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

La 79% din produsele analizate s-au  folosit difosfati.

73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant rosu stralucitor obtinut dintr-o specie de insecta numita cosenila.

La 73% dintre produsele analizate, gustul si aroma au fost potentate cu monoglutamat de sodiu.

La 54% dintre produsele analizate s-a folosit carne de pasare separata mecanic (carne de pasare separata mecanic, carne de pui si curcan separata mecanic, carne de pui separata mecanic si carne de curcan separata mecanic), iar la 38% dintre acestea nu se precizeaza cantitatea de carne de pasare separata mecanic folosita la realizarea acelor sortimente.

La 50% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de ingrosare suspect de aparitia anumitor afectiuni medicale.

La 37% din produsele analizate s-a folosit eritorbat de sodiu.

La 33% din produsele analizate s-au folosit trifosfati.

La 27% din produsele analizate s-a folosit acetat de sodiu.

La 25% din produsele analizate s-a folosit ascorbat de sodiu.

La 23% din produsele analizate s-a folosit guma guar, respectiv polifosfati.

La 19% din produsele analizate s-a folosit acid citric. La 19% din produsele analizate nu apare mentionata in lista ingredientelor cantitatea de carne folosita la fabricarea acelui sortiment de parizer.

La 18% din produsele analizate s-au folosit citrati de sodiu.

La 15% din produsele analizate s-a folosit guma xantan.

La 13% din produsele analizate s-a folosit izoascorbat de sodiu.

La 12% din produsele analizate s-a folosit tartrat de sodiu, respectiv lactat de calciu.

La 8% din produsele analizate s-a folosit alginat de sodiu, respectiv mono si digliceride ale acizilor grasi.

La 8% din produsele analizate s-a folosit sulfat de calciu.

Top 10 marci de parizer dupa continutul de carne:

1. Kaufland Classic (parizer de porc. Delicatesa germana Lyoner) / Germania cu 84% carne de porc si 4 aditivi;

2. Zimbo (parizer taranesc cu ardei) / Ungaria cu 80% carne porc si 6 aditivi;

3. Apetit (parizer porc / 5 aditivi, parizer cu ardei / 6 aditivi) cu 63% carne de porc;

4. Apetit (parizer pasare / 4 aditivi / 60% carne de pasare; parizer taranesc piept de pui /6 aditivi / 60% carne piept de pui), Baroni (parizer de pasare / 9 aditivi / 60% carne pui)

5. Auchan (parizer piept de pui / 8 aditivi / 57% piept de pui);

6. Casa Gustului (parizer cu ardei / 8 aditivi / carne porc 55%);

7. Gustoso (parizer taranesc cu piept de pui / 9 aditivi/ 54% piept de pui), Baroni (parizer taranesc cu piept de pui / 9 aditivi / 54% carne din piept de pui), Casa Gustului (parizer de porc / 8 aditivi / 54% carne de pui);

8. Baroni (mini parizer cu pui / 8 aditivi/ 52% carne de pui; parizer cu ardei / 9 aditivi/ 52% carne de porc; parizer cu carne de porc / 9 aditivi / 52% carne de porc);

9. Facos (parizer cu pui /5 aditivi / 51% carne pasare), Aldis (mini parizer cu pui / 4 aditivi / 51% carne de pui)

10. Pick (parizer de porc / 5 aditivi / 50% carne de porc) Aldis (parizer porc / 4 aditivi / 50% carne de porc), Facos (parizer cu porc / 6 aditivi / 50% carne porc).

Top 10 marci de parizer dupa numarul de aditivi alimentari:

1. DiaVist (parizer cu sunca) contine 19 aditivi;

2. DiaVist (parizer cu pasare si porc) contine 16 aditivi;

3. DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan) contine 15 aditivi;

4. Fox (parizer mini) contine 13 aditivi;

5. Matache Macelaru (parizer taranesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei) contin 11 aditivi;

6. Reinert (parizer feliat) contine 10 aditivi;

7. Gustoso (parizer taranesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer taranesc cu piept de pui, parizer de pasare), Pofta Buna (parizer cu carne de pasare) contin 9 aditivi;

8. Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasare), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer taranesc, parizer taranesc cu piept de pui) contin 8 aditivi alimentari;

9. Campofrio (parizer cu pasare), Caroli (parizer cu pasare), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Pofta Buna (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit) contin 7 aditivi;

10. Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer taranesc piept de pui), Matache Macelaru (parizer cu vita), Zimbo (parizer taranesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (parizer cu porc).

eticheta parizer taranesc„Din pacate, parizerul comercializat in hipermarketuri nu mai are nimic din consistenta, savoarea, gustul si elementele nutritive ale acestui tip de preparat asa cum era fabricat in urma cu cateva decenii. Dintr-un preparat cu o structura fina care se obtinea numai din carne de vita de calitatea I, slanina de porc, piper si sare, astazi cele mai multe sortimente se fabrica din emulsie de sorici/piele de pasare, tendoane, cartilagii, amidon, soia, apa si chimicale din belsug. La alegerea unui sortiment de parizer trebuie sa aveti in vedere cantitatea de carne din respectivul produs si principalii nutrienti mentionati in declaratia nutritionala, respectiv cantitatea de proteine, grasimi/acizi grasi saturati, continutul de sare, evitandu-se acele sortimente de parizer care au in compozitie aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul si nitritul de sodiu. Totodata, trebuie evitat parizerul obtinut din carne separata mecanic (resturile ramase dupa indepartarea manuala a carnii de pe oase, respectiv tesut muscular, cartilagii, vase de sange, nervi si tesut conjunctiv) cu adaosuri de piele de pasare, zaharuri, colagen si amidon, care de fapt mascheaza calitatea scazuta a produselor. Totodata, verificati termenul de valabilitate si conditiile de pastrare din spatiul de comercializare. Din cauza continutului ridicat de sare si a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, parizerul nu trebuie sa faca parte din alimentatia copiilor si a adultilor cu afectiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte al APC Romania.

Solutii pentru cei ce vor parizer bun

Ce se poate face de catre consumatorul care apreciaza parizerul si este mult legat de acest produs prin obisnuinta consumului inca din copilarie? Doua alternative se pot discuta: descoperirea parizerului „adevarat“ la vreun producator serios si dispus sa mentina reteta pe termen lung sau prepararea parizerului in casa.

Prima varianta aduce, din pacate destul de des, dezamagiri provocate de schimbarea retetei. Care producator rezista tentatiei de a obtine profit suplimentar atunci cand se simte stapan pe un segment al pietei? In plus, aceste schimbari sunt deseori determinate obiectiv: se schimba reteaua de furnizori, se schimba retetele unor ingrediente, se schimba personalul detinator al secretelor micilor trucuri care imprima acel „ceva“ produselor unei firme s.a.m.d. Totusi, aceasta este singura speranta pentru o larga categorie de consumatori (cei fara familie, cei ocupati foarte mult timp, cei comozi).

A doua posibilitate este accesibila doar pentru un segment de consumatori, aceia care au posibilitati sa produca eficient parizer in bucataria lor (evident, acest lucru nu se potriveste celor ce traiesc singuri, ori sunt varstnici, ori traiesc in spatii inchiriate etc.), stiu sa gateasca si gasesc placere in gatit. Acestora le sunt folositoare nenumaratele retete de parizer care sunt cuprinse in cartile de bucate si care circula larg pe Internet, gratie pasiunii si generozitatii unor autoare si autori cu multa aplicatie pentru bucatarie, spirite practice si inventive.

Studiul complet APC cu privire la parizer poate fi accesat aici.

Sfatul AlegeBine.com: Evitati consumul de salamuri si orice alte mezeluri! Daca totusi doriti astfel de alimente, cautati produse fara E-uri sau cu cat mai putine si – mare atentie – fara monoglutamatul de sodiu (un “drog” foarte des utilizat in mezeluri). Alegeti mai degraba salamuri crud-uscate (gen Salam de Sibiu) si produse afumate care contin putini conservanti sau deloc. Exista in hipermarketuri si produse din carne “mai putin nesanatoase”. De asemenea, daca nu puteti rezista tentatiei de a manca produse din carne, preparati acasa, la cuptor, piept de curcan sau de pui, pe care sa-l raciti apoi la frigider si pe care sa-l feliati cat mai subtire. Cel putin va fi fara E-uri.